Feminist Street Art în Cairo


https://www.urbancollectors.ro/projects/graffitia/feminist-street-art-cairo/

De când a început revoluţia în 2011, Cairo a fost marcat de o explozie de street art, exprimând vocile multor segmente ale societăţii egiptene şi vocile multor mişcări sociale. Mişcarea de emancipare a femeilor, definită în termeni largi, a fost printre primele care şi-a exprimat mesajul anti-hărţuire, anti-brutalitate şi pentru libertatea de acţiune, pe zidurile oraşului.

Multe dintre imaginile inscripţionate au dispărut la fel de repede cum au apărut, din cauza programului săptămânal de vopsire/ acoperire a pereţilor organizat de Ministerul de Interne, dar, din fericire, au fost documentate la timp de fotografe/i salvatoare/i şi acum vor rămâne pentru totdeauna, pe interwebz.

Iată aici o mostră de street art feminist din Cairo:

2012-07-02 06.55.04

You can’t break me” (nu mă poţi frânge). Această lucrare, cu autoare necunoscută, reprezintă portretul activistei egiptene Samira Ibrahim. Ea a fost printre femeile arestate la un protest de ocupare a Pieţei Tahrir în 2011, fiind bătută, electrocutată, percheziţionată la piele şi apoi i s-a aplicat groaznicul „test de virginitate”.

Ibrahim a făcut plângere într-un tribunal civil împotriva bărbatului responsabil de „testarea virginităţii”, Dr. Adel El Mogy, dar cazul ei a fost anulat după ce un tribunal militar l-a achitat pe Mogy de toate acuzaţiile, în martie 2012.

 

2012-07-02 05.52.26

The best of girls” (cele mai tari fete). Această lucrare face referire la incidentul violent devenit arhicunoscut în care o tânără a fost bătută şi dezbrăcată de forţele de ordine egiptene în Piaţa Tahrir, în 2011. Tânăra este adesea amintită ca „fata în sutien albastru”, pentru că o fotografie a incidentului, care a devenit virală, o arată căzută pe jos, dezbrăcată, cu cămaşa trasă peste cap, purtând doar un sutien albastru.

Fotografia devenită virală a fost un simbol al abuzului de putere din partea statului egiptean şi o chemare la proteste pentru mişcarea de emancipare a femeilor.

 

2012-06-26 06.52.48

Justice” (dreptate). Aceasta este imaginea unei femei egiptene ţinând într-o mână o mitralieră Kalashnikov şi în cealaltă mână o balanţă (simbolul electoral care îl reprezenta pe Mohamed Morsi). Literele în arabă din partea de sus-dreapta înseamnă „dreptate” şi a fost sloganul campaniei electorale a lui Morsi [candidat din partea „Frăţiei Musulmane”].

Nu se ştie exact ce a vrut să spună artista, dar se pot face presupuneri:

Femeia este îmbrăcată ca o dansatoare din buric, dar are mustaţă de bărbat, într-o atitudine de „genderfuck” [contestare a normelor de gen impuse de societate]. Pare că cere un răspuns: Ce înseamnă să fii femeie în vremuri de revoluţie? Cum poate răspunde societăţii care îi cere să-şi păstreze „feminitatea” şi cum poate răspunde propriei nevoi de a-şi cere drepturile ca femeie?

Juxtapunerea rolurilor de gen de bărbat şi de femeie scoate în evidenţă şi ironia simbolului folosit de Mohamed Morsi, balanţa, reprezentarea echilibrului şi egalităţii. Ce înseamnă „egalitate” pentru femei, conform programului Frăţiei Musulmane? Ce va însemna „dreptate”? Va fi „dreptatea” aplicată diferit oamenilor în funcţie de sex şi gen?

Sunteţi desigur libere să fiţi de acord sau nu cu această interpretare.

 

chelseaegypt6

Această lucrare de stencil, realizată de Bahia Shehab, face referire la „fata în sutien albastru”.

Textul de deasupra sutienului albastru înseamnă „nu ne despuiaţi!”, iar textul de dedesubt spune „trăiască revoluţia paşnică”.

 

chelseaegypt7

(Via)

Un perete care scoate în evidenţă implicarea femeilor în revoluţie. Ilustrează incidentul cu fata în sutien albastru şi abuzul de putere al statului.

 

chelseaegypt4

Peretele numit „Circle of Hell” (cercul infernal), realizat de Mirah Shihadeh şi Zeft, ilustrează ororile agresiunilor sexuale de masă suferite de femeile protestatare din Egipt. În partea de sus sunt scrise „scuzele” utilizate de obicei de bărbaţii opresori pentru a-şi justifica violenţa.

 

2012-07-02 07.09.57

No to harassment” (fără hărţuire) de Mirah Shihadeh. Imaginea unei femei care spulberă hărţuitori de pe stradă, cu tubul ei de vopsea.

chelseaegypt5

Pictura de mai sus este un memorial pentru Iman Salama. Ea a fost împuşcată şi ucisă după ce a confruntat un bărbat care a pipăit-o pe stradă. Artista, Nazeer, a creat această lucrare sperând să genereze conştientizare şi să aducă dreptate în cazul uciderii lui Iman Salama.

 

chelseaegypt1

Această lucrare a lui Noon al-Neswa (cunoscută ca Nooneswa) arată 3 femei fiecare cu acoperământ diferit. Cuvintele în arabă de jos spun „nu mă eticheta”.

 

chelseaegypt2

Nefertiti (soţia faraonului egiptean Akhenaten din antichitate) poartă o mască de gaze [împotriva gazelor lacrimogene folosite de forţele de ordine], ca simbol al implicării femeilor în revoluţie. Stencil realizat de El Zeft.

 

050-3-001

A girl is just like a boy” (o fată este exact ca un băiat), de Nooneswa.

 

mohamed-mahmoud-mural-008-001

Acest perete realizat de Alaa Awad pe strada Mohamed Mahmoud din centru, ilustrează femei faraoane pregătindu-se de luptă.

 

047

Un alt desen, pe clădirea centrală a campusului Universităţii Americane din Cairo, din centrul oraşului, ilustrează poverile pe care femeile le cară pe umerii lor şi puterea lor de a genera acţiune şi schimbare (simbolizate de buteliile de gaz), nu neapărat cu referire la proteste, ci ca mărturie a contribuţiei lor vitale în societate, în general. Artista este Hanaa El Degham.

graffiti-zamalek-downtown-maadi-073-1

Don’t touch or castration awaits you” (nu atinge sau vei fi castrat) de Hend Kheera, prima artistă de street art din Egipt care a apărut în revista Rolling Stone. Este cunoscută pentru abordarea ei directă, sinceră, fără blabla.

 

010-001

Fear us, government!” (hei guvernule, fie-ţi teamă de noi!) de Kheizer.

 

alex-tahrir-277-001

Această lucrare face referire la campania de social media numită „revolta femeilor din lumea arabă”, care are ca scop încurajarea şi întărirea femeilor arabe, utilizând medii digitale precum fotografiile, diseminarea de poveşti personale, meme-uri. Mişcarea are în prezent peste 120 000 de likes pe facebook.

 

Traducere de Ioana Florea

1 comment

Add yours

+ Leave a Comment